De ce oamenii de ştiinţă cred că e esenţial să modificăm embrionii umani
Modificarea genetică a organismului uman este un subiect dezbătut intens în universul ştiinţific. Cercetătorii, însă, au dat un verdict.
Este „esenţial” ca modificarea genetică a embrionilor umani să fie permisă, se afirmă într-un raport publicat recent de Hinxton Group, format din experţi în chestiuni care ţin de etică şi legislaţie.
De ce ar trebui să modificăm ADN uman
Potrivit raportului, modificarea codului genetic al embrionilor aflaţi în stadii incipiente de dezvoltare reprezintă o procedură ce conţine „o valoare uriaşă” pentru cercetările ştiinţifice. Acelaşi raport afirmă că, deşi naşterea unor bebeluşi modificaţi genetic nu ar trebui să fie permisă în prezent, această procedură ar putea fi „acceptabilă din punct de vedere moral”, în anumite circumstanţe, în viitor.
Statele Unite refuză să finanţeze programe de cercetare care implică editarea genomului la nivelul embrionilor. Hinxton Group spune că a întocmit acest raport ca un fel de reacţie la realizările fenomenale care au loc în prezent în domeniul geneticii.
Cercetătorii au creat o gamă întreagă de tehnici inovatoare, care combină „navigarea prin satelit la nivel molecular”, pentru a ajunge la o regiune bine precizată din ADN-ul uman, cu ajutorul unor „foarfeci moleculare”, cu scopul de a tăia lanţurile de ADN, scriu cei de la BBC.
Aceste proceduri au transformat cercetările ştiinţifice şi au determinat apariţia unei game largi de domenii de cercetare, însă acest progres spectaculos a făcut ca bebeluşii modificaţi genetici să nu mai fie consideraţi doar „o perspectivă”, ci au devenit foarte repede „o posibilitate”.
Deşi există o teamă sporită că vom ajunge să avem designeri de copii, utilităţile imediate ale acestui tip de tehnologie ar putea fi uimitoare. La începutul acestui an, cercetătorii de la Universitatea Sun Yat-sen din China au arătat că erorile de la nivelul ADN-ului ce determină apariţia unor boli sangvine pot fi corectate în primele stadii embrionare.
Ce boli ar putea fi combătute prin modificarea genetică
În viitor, noile tehnologii vor putea fi utilizate pentru a preveni naşterea unor bebeluşi care să sufere de fibroză chistică sau care să aibă gene asociate cu un risc sporit de cancer sau SIDA. Ingineria embrionară domină în această perioadă dezbaterile despre aceste instrumente inovatoare de editare a genelor. Noile tehnici ar putea să repare reputaţia unui domeniu special, cel al terapiei genice, la copii şi adulţi.
Această metodă a fost aproape de a obţine un succes absolut în cazul unor copii născuţi fără sistem imunitar, afecţiune cunoscută sub denumirea de „sindromul bubble-boy”. Simptomele pacienţilor s-au ameliorat, însă tehnica respectivă a condus, în unele cazuri, la cancer.
Instrumentele tehnice din viitor, despre care se presupune că vor deţine un grad mai mare de acurateţe, vor fi capabile să modifice codul genetic fără să determine efecte secundare. Au fost deja realizate cu succes câteva teste clinice prin care mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu HIV şi-au recăpătat imunitatea în faţa virusului prin intermediul acestor tehnici. Şi, deoarece astfel de modificări genetice nu vor fi transmise generaţiei următoare, ele sunt considerate mult mai puţin controversate.
Au existat însă şi multe voci care au cerut instaurarea unui moratoriu asupra acestor cercetări ştiinţifice, iar mulţi specialişti s-au întrebat: „Unde ar trebui să tragem linia? Trebuie studiile pe embrioni să fie interzise, să fie permise doar pentru cercetare ştiinţifică sau ar trebui permisă crearea unor bebeluşi modificaţi genetic?”
Experţii care au participat la o reuniune organizată la Manchester de influentul Hinxton Group au recunoscut faptul că rata progreselor realizate în ultimii ani este uluitoare şi „pune presiune pe luarea unor decizii”. Aceiaşi experţi au spus că modificarea genetică a embrionilor ar trebui să fie permisă.
Raportul lor este contrazis însă de US National Institutes of Health, care a refuzat deja să finanţeze orice program ştiinţific ce implică „editarea” embrionilor.